Admiram cu totii frumoasele aranjamente florale de la evenimentele la care participam. Poate totusi nu le admiram la fel de mult precum s-a muncit pe ele. Filomena Brisc, pe langa ca este o persoana minunata, este si un adevarat artist floral a carui munca iti este mai mare dragul sa o privesti. O lasam pe ea sa ne spuna ce si cum despre munca depusa pentru aranjamentele florale realizate pentru o nunta deosebita:
Prin prisma celui care participa la un eveniment unde vede doar produsul final, munca de decorator florist este una frumoasa. Este intr-adevar. Pentru ca are menirea de a-i incanta pe ceilalti.
Frumos nu este insa sinonim cu simplu sau usor.
Dimpotriva.
Aranjamentele florale pentru o nunta ca cea din imagini presupun initial o idee, o viziune a ceea ce isi doresc mirii. Ne intalnim, discutam detaliile legate de cromatica, forme, tipuri de flori, cantitati. Dupa cum stim cu totii, oamenii sunt de toate soiurile exact ca florile, astfel incat eu nu ma duc niciodata la intalnirile cu mirii fara sa iau cu mine experienta si rabdarea. Multi imi asculta sugestiile, de exemplu cele legate de sezonalitatea florilor, altii o tin una si buna cu ideea lor fixa. Ce-mi ramane de facut este sa incerc sa ii impac pe toti, atata timp cat cererile se mentin in sfera rezonabilului.
V-am spus oare de pasiune? Ca in orice domeniu, daca nu esti manat de pasiune, cam greu sa-ti iasa lucrurile bine. In cazul meu, tragerea de inima intervine cand ajung la partea de executie. Atunci cand am in fata cateva zeci de ore si cateva mii de fire de flori care ma privesc rabdatoare asteptand sa le salvez din inghesuiala galetilor. Fiecare e curioasa sa afle cum voi face sa ii pun atuurile in valoare.
Aminteam mai sus ca nu-i usor. In principiu se munceste pe sfarsit de saptamana, se fac nopti albe si stai in stres practic pana dupa nunta.
Marfa e deja sosita, prin atelier incepe forfota. De aceasta data suntem sase persoane cu roluri bine definite. Unii curata flori si le pun la hidratat, pregatesc buretii si suporturile pe care vor fi lucrate aranjamentele florale. Altii fac “portii” cum ne distram noi sa le numim – cantitatea de flori necesara pentru fiecare decor in parte. Si asa toata lumea stie in principiu ce are de facut. Altii se indeletnicesc cu partea artistica si lucreaza la confectionarea propriu-zisa. Apar primele aranjamente. Trebuie totusi sa ne coordonam intre noi in mod continuu ca sa mentinem ritmul si sa ne asiguram ca aranjamentele vor iesi cum am stabilit si cum ne-am propus. Entuziasmul are tendinta sa paraseasca echipa cand orele noptii incep sa creasca si apoi sa se micsoreze. Facem tot posibilul sa il tinem printre noi cu glume, cu povesti. Cineva are rolul de a verifica periodic listele, de a numara produsele finite si de a controla ceasul. In functie de cat de avansati suntem cu lucrul, ne permitem luxul de a dormi cateva ore sau nu. Colegele mele care citesc aceste randuri probabil ca se amuza, deoarece in majoritatea cazurilor nu prea dormim deloc. Munca noastra presupune o buna coordonare, ritm destul de alert, deoarece este o concentrare mare de forte intr-un timp restrans.
La primele ore ale diminetii, cand suntem aproape gata, pregatim o cana mare de cafea pentru ca sosesc colegii cu masinile de transport care ne ajuta la livrari. Ei isi primesc fiecare cafeaua si o lista cu “de facut”: spre mireasa pleaca butonierele, la mire vor ajunge buchetele, spre biserica se indreapta lumanarile, iar la sala poposesc aranjamentele pentru receptie. Toate trebuie sa fie la locul potrivit, dar mai ales la timpul potrivit. Nici mai repede, nici mai tarziu, ci in momentul stabilit in prealabil cu mirii.
Nunta este un eveniment unic in viata fiecarui cuplu de miri, iar noi nu ne putem permite sa gresim. Impartasim parca cu ei emotiile unui examen de viata.
Ziua nuntii a inceput si nu mai avem mult, doar cateva ore. Ne incarcam si pe noi intr-o masina si plecam spre locatie: verificam decorurile, facem completari daca sunt necesare, punem totul pe pozitiile prestabilite. Cu constiinta lucrului bine facut, trag aer în piept si, fara falsa modestie, imi admir impreuna cu echipa pentru cateva clipe rezultatul muncii – care a ajuns in contextul unde era menit sa fie. Acolo unde ii era locul. Abia acum putem vedea frumusetea muncii noastre cu adevarat. Se fac fotografii, ne facem fotografii si primim complimente. Au trecut peste 24 de ore de munca si singurul lucru la care ne gandim este odihna.
In zilele urmatoare stim ca vom primi reactii pozitive din partea mirilor si a invitatilor. Ne bucuram ca am putut sa facem ceva frumos pentru ei la sarbatoarea iubirii lor, care sa le lumineze amintirile mai tarziu. Atat de frumos incat am uitat cat de greu a fost.
Credit foto: Andrei Photography si arhiva personala Filomena Brisc
