Cum a fost nunta noastra
E august si a trecut deja aproape o luna de la nunta noastra. O zi pe care am asteptat-o cu anxietate, cu teama si stres, dar care s-a dovedit a fi o zi minunata pe care am petrecut-o in compania celor dragi. Au fost 24 de ore de amintiri frumoase, de reintalniri cu oameni magici si intalniri cu oameni noi si faini. Nici in visele mele nu ma asteptam ca ziua nuntii sa se transforme intr-o zi care nu voiam sa se mai termine.
Programul nostru de sambata a fost facut la minut. Ziua a inceput pe la 10 dimineata cu pregatirile pentru cununia civila, programata la ora 12 pm, la primaria din Sinaia.
Din fericire, dimineata a trecut repede si fara probleme, insa cu amintiri noi si placute. Nu m-am dus la coafor pentru look-ul meu de viitoare doamna, si am rugat-o pe verisoara mea sa imi faca niste bucle. Am continuat pe natural si am renuntat si la machiaj. Daca v-a luat cu rau, va zic ca se poate si cu un look natural, elegant si simplu. Ah si am facut bine ca am renuntat la machiaj si coafuri complicate pentru ca imediat ce am ajuns la primarie a si inceput ploaia. Dar se pare ca e semn de noroc si bogatie, asa ca nu am pus la suflet vremea capricioasa de la munte.
Totul s-a petrecut atat de repede la primarie, incat nici nu am avut timp sa avem emotii. In doar 15 minute aveam deja certificatul de casatorie in mana. Si de aici incolo imi amintesc de flori, de sampanie si de imbratisarile celor dragi care ne-au fost alaturi la cununia civila.
Ziua nuntii a fost plina, dar minunata!
Sincera sa fiu nici n-am prea am avut timp sa ma dezmeticesc bine cu noul meu titlu de “doamna” ca au si inceput pregatirile pentru petrecerea de la restaurant. V-am spus doar, programul a fost facut la minut in ziua aceea.
Cand ma gandesc ca doar cu o zi inainte habar nu aveam cum voi reusi sa fiu in doua locuri in acelasi timp, ma apuca rasul. Trebuia sa ma pregatesc si sa fiu si la sala sa aranjez florile, marturiile si cabina foto. Am renuntat sa ma mai stresez cu asta si am pasat aceste taskuri la Catalin, care le-a realizat cu brio.
Amandoi ne-am imbracat si aranjat de acasa, ajutati de prieteni si familie. Doar eu am dat o fuga pana la coafor sa imi fac parul. Nu a fost alegerea cea mai buna pentru fotografi si videograf neavand nici cea mai buna lumina, nici cel mai frumos decor, dar s-au descurcat cum au putut. Pentru noi a fost o decizie luata cu sufletul pentru ca intr-un fel sau altul am reusit sa ii implicam si sa ii surprindem placut si pe cei din familie.
Modul natural si simplu in care am ales sa ne facem aceasta zi a surprins pe toata lumea. De la fetele de la coafor uimite ca nu voiam coafuri complicate si unghii cu sclipici, pana la videograf si fotografi care au fost un pic contrariati de faptul ca noi nu stateam la poze regizate. Am avut si noi rabdare fix 30 minute si au fost presarate cu mici remarci amuzante si carcotase.
Publicată de Monica Badiu pe Luni, 23 Iulie 2018
Publicată de Monica Badiu pe Marţi, 10 Iulie 2018
Dupa coafor, machiat, imbracat si ceva fotografii acasa, ne-am trezit ca era deja 5 si noi trebuia sa fugim repejor sa facem alte fotografii. Voiam sa profitam de pauza de ploaie si sa facem cateva fotografii in parcul din Sinaia. Dar cum socoteala de acasa nu se potriveste cu targuiala din targ, nu am mai reusit sa facem fotografiile in parc si am ajuns direct la restaurant unde, surpriza, deja venisera primii invitati.
Avem prieteni buni, asta stim sigur
Eu nu apucasem sa vad sala aranjata ca de nunta. Nu vazusem nici cum aranjase Catalin mesele si cabina foto, asa ca a fost o surpriza foarte placuta pentru mine. M-am bucurat de aceasta priveliste fix 5 minute pentru ca invitatii nostri au fost punctuali si au inceput sa vina de la ora stabilita.
Chiar si asa, multe lucruri mi-au ramas la inima pentru ca au fost facute cu ajutorul prietenilor. Buchetele cu flori de pe mesele invitatiilor au fost facute cu doar o noapte inainte, pe la un 11 noaptea cu ajutorul prietenelor, fiecare si-a pus amprenta pe buchetele, iar mie mi-au oferit cel mai frumos cadou dar si cele mai frumoase aranjamente.
Peretele de la cabina foto a fost si acesta facut tot cu ajutorul unui prieten. Eu am facut simularea digitala vineri dimineata si prietenul meu cu talent la desen a materializat exact ce mi-am dorit. L-a terminat sambata la 1 dimineata.
Layoutul pentru fotografiile de la cabina foto l-am facut chiar eu in seara nuntii. Doar v-am spus ca sunt o mireasa DIY. Invitatii veneau si eu “desenam” pe cabina.
Da, am avut ceva peripetii si emotii inaintea nuntii. Au fost multe necunoscute, dar toate s-au rezolvat la timp.
Dansul mirilor
Dupa ce au venit invitatii si s-a pornit petrecerea, noi am mai avut un singur hop: dansul mirilor. In tot iuresul serii, si eu si Catalin am uitat aproape toti pasii, dar am salvat situatia cu un sfat de la alti prieteni care s-au casatorit inaintea noastra. Daca ati uitat dansul, faceti piruete, imbratisati-va si sarutati-va. Am ras initial de sfat, dar s-a dovedit foarte util. Ah si da, inca ne e un pic rusine sa aratam Mirelei, coregrafului nostru, ce varza am facut din coregrafia pregatita.
Personal pot sa spun ca abia dupa ce am terminat si cu dansul mirilor m-am putut relaxa si am inceput sa ma bucur cu adevarat de petrecere, de prieteni si de familie. Am dansat, am povestit, am facut sute de fotografii, am apucat sa mananc jumatate de macaroon si doua legume, am fost luata la dans pe ritmuri de jive dar si pe acorduri traditionale de sarbe si am descoperit ca avem dansatori foarte buni in familie.
A fost o petrecere pe cinste!
Dar cel mai fain moment a fost show-ul de magie. Si ca sa intelegeti cat de mult mi l-am dorit, a fost al treilea lucru hotarat dupa locatia nuntii si alegerea rochiei mele de mireasa. Si Verdini a fost exact cum ma asteptam. I-a fermecat pe toti, de la copii la adulti si seniori, toti aveau aceeasi expresie de uimire si fericire pe fata, iar unora le-a furat si inima.
Ne-am dantuit pana spre dimineata si aproape ca am fi prins rasaritul de pe terasa restaurantului Palace daca nu ne-ar fi rapus si pe noi oboseala. La sfarsit de petrecere am plecat cu zambetul pe buze, fericiti ca am reusit sa organizam o nunta usor atipica care a placut tuturor si multumiti ca cei de la restaurant au fost profesionisti si s-au ocupat de bucatica lor fara sa avem probleme sau sa facem interventii (nu am mai vazut ospatari asa amabili pana acum). Nu mai zic ce bucurie a fost pe mine cand i-am vazut pe ai mei dansand ca in tinerete, zambind cu gura pana la ureche, topaind si ei cu noi, uitand de varsta si de oboseala.
A doua zi de dimineata, am plecat de la hotel imbracati tot in mire si mireasa… Am uitat sa ne luam schimburi la noi. Am plecat tinandu-ne de mana, pe o ploaie torentiala, amandoi usor ciufuliti, dar cu un mare zambet pe buze, eu in rochia de mireasa, el in costum de mire. Ne-am facut cu grija loc printre turistii curiosi si am reusit sa starnim ceva zambete si priviri curioase. Dar pentru noi, acea duminica dimineata a fost mai speciala ca oricare alta de pana acum.
Foto coperta: Frame my Life
*****
