Asa e, personajele principale ale unei nunti sunt mirii si o echipa intreaga munceste “in spatele scenei” pentru ca ei sa fie rasfatati si sa aiba parte de amintiri fel si fel. Si ce amintiri raman peste ani si ani? Cele surprinse in imaginile video si foto, desigur. Asa ca poate veti dori sa va amintiti pe la aniversarea de 50 ani de casatorie si cine a fost in spatele aparatului, cine a fost cel care a surprins momentele acelei zile de neuitat. Nicolae Catalin Cimpan de la NCC – Studio vine cu o propunere in acest sens:
Retetele sunt retete pentru ca functioneaza. In orice domeniu, daca te tii de o reteta, nu prea ai cum sa dai gres. Exact la fel e si in domeniul fotografiei de nunta. Reteta, in mare, e aceeasi la toti fotografii: prezentarea ofertei si negocierea cu clientul, semnarea contractului, fotografierea evenimentului, procesarea materialelor si livrarea lor. Odata ce reteta e implementata pana la ultimul punct, adio! fotograful isi vede de alti clienti. Stiu reteta asta bine, recunosc. Asa cum stiu ca daca vrei sa modifici ceva la reteta, sa ii adaugi un ingredient in plus, mai intai trebuie sa indraznesti sa deviezi de la “asa se face”. Am lucrat multa vreme asa, dupa reteta clasica, pana intr-o zi cand o intrebare mi-a rasarit in minte: “Dom’le, da’ tu ca fotograf unde esti in toata povestea asta a nuntii?”
Cand accepta oferta si semnam contractul, clientii sunt ocupati cu o gramada de pregatiri si nu mai e timp pentru a ne cunoaste mai bine. La eveniment nu ma vad pentru ca eu sunt mereu in spatele aparatului foto. Ce sa mai zic despre etapa in care editez – atunci sunt doar eu acasa, acompaniat de sunetul produs de mouse-ul si cooler-ul calculatorului. Iar la urma, cand livrez marfa, ne strangem mainile politicos fara sa stim daca ne vom mai vedea si daca ei ma vor mai recunoaste cand ne vom mai vedea accidental pe strada. Si cu asta, basta! Cine sunt eu in ochii si mintile clientilor mei? Un baiat, brunet sau saten, inalt sau scund si tot asa… Hai ca ati inteles unde bat.
Unii ar spune ca e destul ca munca sa vorbeasca in numele fotografului. Eu sunt de alta parere. Ceea ce facem noi implica mai mult decat niste abilitati strasnice de fotograf. Inainte de toate, ar trebui sa avem abilitati de comunicare, de empatie, de construire si pastrare a unor prietenii.
M-am hotarat sa modific reteta, iar la una dintre nuntile de acum cativa ani, le-am propus mirilor sa facem o fotografie impreuna. Au reactionat pozitiv din prima. Chiar le-a suras ideea de a avea o amintire si cu fotograful. Fotografia a fost facuta, doar ca nu am crezut ca are rost sa o incarc in materialele finale (dvd-uri, fotografii printate sau album foto). A fost o judecata eronata pentru ca dupa ce am livrat materialele, am fost sunat de miri si intrebat de ce nu e fotografia cu pricina inclusa pe dvd. Asa ca iata ingredientul ce a dat un plus retetei! Din acea zi, m-am hotarat sa apar impreuna cu mirii intr-o fotografie, ori de cate ori am ocazia. Facand asta, am realizat ca reusesc sa stabilesc pe termen lung o legatura umana, nu doar profesionala, cu cei pentru care lucrez.
De-a lungul timpului, o parte din clienti mi-au devenit prieteni buni. Unora le-am si botezat copiii. Altora le-am fotografiat mai multe evenimente. Cea mai importanta parte este insa aceea ca discutiile pe care le port cu ei nu sunt discutiile acelea strict profesionale ori legate de vremea de afara. Cu ei vorbesc ca si cu niste prieteni dragi de care ma leaga multe amintiri. In cazul lor, ne leaga amintirile de la nunta – si multe se petrec in acea zi.
“Nu sunt asa urat incat sa ma ascund dupa aparatul foto si sa imi fac curaj sa ies de acolo doar cand se pun sarmalele pe masa.” – Nicolae Catalin Cimpan
Timpul a trecut si am adunat mai multe materiale in care eu, fotograful de nunta, apar in felurite ipostaze alaturi de miri. O parte dintre aceste fotografii, realizate la sesiunile de dupa nunta, le-am expus la standul meu de la targul de nunti Trend Mariage de la Suceava, din luna februarie, si ati avut ocazia sa va delectati cu cateva din ele si in acest articol.
Recunosc ca reactiile vizitatorilor au fost diverse, dar cele mai multe au fost pozitive. Am fost incantat sa vad ca oamenii s-au aratat interesati de “experimentul” meu si ca au inteles cu usurinta mesajul pe care vreau sa-l transmit – sunt om si abia apoi fotograf. Nu am inventat noi fotografia de nunta, dar fiecare fotograf se simte dator sa vina cu acel ingredient extra in acest domeniu, care sa ii defineasca stilul.
